Monografia comunei

Măureniul, datorită structurii sale de relief, care este caracterizat de câmpie, nu se remarcă ca fiind un centru industrial deosebit. Acest lucru s-a datorat şi schimbărilor intervenite în ultimii 13 ani prin desfiinţarea unor societăţi comerciale aflate în proprietatea statului. Totuşi, în Măureni, în ultimul timp, datorită şi activităţii consiliului local şi a primarului de a atrage investiţii, a început ca în domeniul industriei să se dezvolte unele ramuri.

Hidrografia comunei Măureni este reprezentată, după caz, de următoarele râuri, lacuri etc.
Rețeaua hidrografică pe teritoriul comunei Măureni este reprezentată prin: Rîul Bârzava, principalul colector hidrografic al teritoriului; Văi cu apă intermitentă; Ravene şi torenţi; Izvoare; Bălți.
Râul Bârzava
Izvorâşte din Muntii Semenicului, la altitudinea de 1190 m. Are o suprafată abazinului de receptie de 1202 kmp şi o lungime totală de 154 km. Altitudineamedie a cursului Bârzavei este de 300 m, iar panta medie este de 7‰ și uncoeficient de sinuozitate de 1,50.
Între Văliug şi Reşita valea are un aspect de defileu, săpat în roci cristaline.
Pantele medii pânâ la Reşita sunt de 20 m/km, iar la Bocşa, unde Bârzava taietranversal Muntii Dognecei, este de 3-5 m/km, iar în câmpie, după Berzovia,meandrează putemic şi suferă despletiri, panta ajungând chiar sub 1m/km.
Albia majoră se lărgește treptat până la 2-4 km.
Altitudinea cursului Bârzavei este de 165 m la Bocşa Vasiovei, 104 m laGătaia, 80 m la Partoş şi 75 m la frontieră.
Bârzava este unul dintre râurile cele mai valorificate din tara noastră.
Bârzava are afluenţi puţini şi mici. Dintre aceştia pot fi menţionaţi: Valea Mare (5 km), Fizeşul (31 km), Dudinicul, Terova (113 km) şi Moravita (34 km). Un afluent din dreapta este şi Birda Veche, brat părăsit, izolat de Bârzava la Gătaia.
Lungimea cursului Bârzavei pe teritoriul comunei Măureni este de aproximativ 9 km şi este constituită din două braţe principale: Bârzava-Mare spre nord şi Bârzava-Mică spre sud. Are un debit permanent şi face parte din categoria râurilor cu alimentare mixtă. Cantitatea de apă care alimentează bazinul hidrografic Bârzava, provine atât din elementele generatoare de scurgere superficială, cât şi din apa subterană. Apa ce se scurge la suprafaţă provine din ploi şi topirea zăpezilor. Scurgerea este mai bogată la sfârşitul primăverii şi la începutul toamnei. Debite mai mici se înregistrează în lunile de vară (iulieaugust) şi în lunile de la sfârşit de toamnă şi de iarnă.
Alimentarea subterană participă in proportie însemnată la alimentarea totală a râului Bârzava și a afluenţilor săi.
Albia minora a Bârzavei nu a rămas aceeaşi. Ca rezultat a schimbărilor repetate a liniei cursului râului, au rezultat microforme geomorfologice. Se întâlnesc astfel: privaluri şi meandre părăsite (ca forme negative), precum şi uşoare mamelonări (ca forme pozitive). Fiind sector de câmpie, cursul apei este lin, domol. Malurile sunt in general joase, între 0,40-0,60 m. Pe
alocuri însă, apar şi maluri mai înalte şi abrupte, care uneori depăsesc înăltimea de 3 m. Lătimea albiei minore variază între 5-12 m, atingând în unele locuri chiar peste 20 m.
Debitul Bârzavei prezintă mari variatii, înregistrându-se două maxime obişnuite: in luna aprilie la topirea zăpezilor şi in luna iunie datorită ploilor abundente. Vara prezintă scăderi mari până la etiaj şi chiar sub etiaj. Prezintă de asemenea creşteri bruşte în timpul ploilor torenţiale
Debite minime se înregistrează in lunile iulie-august şi octombrie-noiembrie când alimentarea este aproape exclusiv subterană.
Pentru regularizarea regimului Bârzavei s-au construit lacurile de acumulare de la Gozna, Văliug şi Secu. Pentru a spori capacitatea de regularizare a regimului de debit al Bârzavei în scopul prevenirii inundațiilor în zona de câmpie, au fost realizat două acumulări nepermanente amplasate aval de Gherteniș și amonte de Măureni. De asemenea, au fost realizate lucrări de îndiguire de mal pe pe cea mai mare parte din lungimea cursului râului. În etapa actuală și viitoare sunt prevăzute lucrări de regularizare și îndiguire în completare pe tronsonul Bocșa – Gătaia, pentru a mări gradul de asigurare la inundații.
In râu se deversează o serie de ape reziduale provenite din activități industrial și agricole, precum și din rețeaua de canalizare a localităților riverane, care modifică compozitia apei.
Văile cu apă intermitentă
Pe cuprinsul comunei Măureni, datorită aşezării ei în zona de contact cu dealurile piemontane vestice, există numeroase văi intermitente. Acestea au apă numai în timpul perioadelor ploioase, secând în perioada anotimpului secetos. Ele se gasesc mai ales în partea de nord, nord-est, sud, sud-vest şi vest a teritoriului comunei. Astfel putem aminti Valea Stânca, Valea Corniş, Valea Begu şi Valea Gorovei. În general prezintă un curs foarte sinuos puţin adânc, lățimea variind între 2-4 m. Au o puternică acţiune de eroziune şi distrugere. Sunt necesare măsuri de prevenire a eroziunii, în special prin folosirea raţională a terenului.

• Flora

In Câmpia Banatului piemontană, zonă în care se încadrează teritoriul comunei Măureni, există soluri variate, începând de la cernoziomuri pâna la soluri podzolice. Procesele de gleizare au fost determinate de roca-mamă argiloasă.
Precipitațiile şi vegetația de pădure au determinat procese de puternică levigare, argilizare şi podzolire incipientă.
Pentru satul Şoşdea, sunt menţionate următoarele tipuri principale de soluri: sol brun de pădure incipient slab podzolit gleizat in profunzime şi sol brun de pădure lăcoviştit incipient podzolit pentru câmpia piemontană, sol brun de pădure incipient podzolit pentru pantă, sol brun de pădure coluvial incipient podzolit în profunzime pentru terasa de acumulare, sol aluvo-coluvial brun slab lăcoviştit incipient podzolit pentru vale şi sol aluvional brun incipient podzolit gleizat în profunzime, respectiv aluvional brun podzolit lăcoviştit pentru luncă.

• Fauna

Fauna zonei luată în studiu este destul de variată şi bogată. Ea este în strânsă legătură cu formele de relief, climă şi vegetaţie. Aceşti factori externi care exercită o acțiune asupra vieţii organismelor şi a comunităţilor lor constituie factorii ecologici sau factorii mediului.
Fauna de stepă şi silvostepă se întinde pe un spaţiu mai mare decât al asociațiilor vegetale respective propriu-zise, pe urmele înaintării în domeniul pădurilor tăiate a elementelor de stepă. Contrastele mari climatice dintre iarnă şi vară, ariditatea accentuată, lipsa de adăpost şi vegetația mai puțin bogată sunt elemente care contribuie la restrângerea faunei.
Posibilităţile cele mai bune de dezvoltare, dintre mamifere, le au rozătoarele. În schimb unele specii din trecut (exemplu dropia), azi au dispărut sau se întâlnesc într-un număr tot mai mic.
În general, pe raza teritoriului comunei Măureni putem întâlni următoarele specii:
Mamifere
Mamiferele au o largă răspândire. Cele mai des întâlnite mamifere în stepă şi silvostepă sunt rozătoarele. Astfel putem aminti: popândăul (Citellus spermophilus), hârciogul european (Cricetus cricetus), şoarecele de camp (Microtus arvalis), şobolanul de câmp (Apodemus agrarius), orbetele (Spalax leucodon), şobolanul cenuşiu (Rattus nomegicus), iepurele de câmp (Lepus europaeus). Aceste rozătoare produc pagube însemnate culturilor. Dintre cele mai dăunătoare sunt şoarecii de câmp, care în unii ani se înmulțesc exagerat de mult. Mai rar este hârciogul.
Dintre carnivore, întâlnim vulpea (Vulpes vulpes), lupul (Canis lupus) şi mai rar viezurele (Meles meles). Destul de răspândită este şi nevăstuica (Mustela nivalis) precum şi dihorul (Musttela putorius), cârtița (Talpa europaea), ariciul (Erinaceus europaeus). Foarte rar şi numai în trecere, apare mistreţul (Sus scrofa). In schimb căprioara (Capriolus capriolus) a devenit în ultimii ani o prezenţă permanentă în aceste ținuturi.
Păsări
Păsările sunt bine reprezentate în stepă şi silvostepă. Unele specii, însă, aşa cum este dropia (Otis tarda), spurcaciul sau dropia mică (Tetrax tetrax) au o arie de răspândire destul de limitată. Datorită vânatului nechibzuit, sunt pe cale de dispariție. Rară este şi potârnichea (Perdix perdix), dar foarte numeroasă este prepelița (Conturnix conturnix). O pasăre tipică de stepă este găinuşa de stepă.
Alte păsări foarte răspândite sunt: ciocârlia de câmp, fâsa de câmp (Anthus campestris), ciocârlanul (Alauda cristata), corbul (Corvus corax). În anumite perioade ale anului este semnalată şi rața sălbatică (Anas boschas), în bălţile luncii Bârzavei. Uneori este văzut şi șorecarul comun (Buteo buteo), dar care se arată tot mai rar. Datorită măsurilor de repopulare întreprinse în ultimii ani, fazanul este una din păsările cele mai răspândite în acestă zonă.
Peşti
Apele râului Bîrzava şi bălţile luncii sunt destul de puțin populate de către specii piscicole. Pot fi întâlnite populații restrânse din speciile: crap (Cyprinus carpio), ştiucă (Exos lucius), biban (Perca fluviatilis), lin (Tinca tinca), mreană (Barbus barbus), roşioară (Scardinius erythrophthalmus) şi caras (Carassius gibelio).
Aceste specii comune nu prezintă importanţă economică, costituind doar obiectul pescuitului de agrement.
Pe teritoriul administrativ al comunei Măureni nu există arii naturale protejate.
Cele mai apropiate arii naturale protejate sunt: ROSCI0336 Pădurea Dumbrava (jude(județțul Timiul Timișș) ) situată la o distansituată la o distanțță de 16 km ă de 16 km șși ROSCI0226 Semenic i ROSCI0226 Semenic –– Cheile CaraCheile Carașșului, situată la o distanului, situată la o distanțță ă de 25 km.de 25 km.

In Câmpia Banatului piemontană, zonă în care se încadrează teritoriul comunei Măureni, există soluri variate, începând de la cernoziomuri pâna la soluri podzolice. Procesele de gleizare au fost determinate de roca-mamă argiloasă.
Precipitațiile şi vegetația de pădure au determinat procese de puternică levigare, argilizare şi podzolire incipientă.
Pentru satul Şoşdea, sunt menţionate următoarele tipuri principale de soluri: sol brun de pădure incipient slab podzolit gleizat in profunzime şi sol brun de pădure lăcoviştit incipient podzolit pentru câmpia piemontană, sol brun de pădure incipient podzolit pentru pantă, sol brun de pădure coluvial incipient podzolit în profunzime pentru terasa de acumulare, sol aluvo-coluvial brun slab lăcoviştit incipient podzolit pentru vale şi sol aluvional brun incipient podzolit gleizat în profunzime, respectiv aluvional brun podzolit lăcoviştit pentru luncă.
Pentru satul Măureni sunt caracteristice următoarele tipuri principale de soiuri: sol brun de pădure slab podzolit pseudogleizat, sol brun-gălbui de pădure slab podzolit pseudogleizat, sol brun de pădure diferit texturat slab pseudogleizat, sol brun-gălbui de pădure slab podzolit, sol brun-gălbui de pădure mediu podzolit pseudogleizat, lăcovişte brună, sol brun de pădure podzolit, sol aluvial humifer mediu profund, sol aluvial gleizat, sol coluvial putemic humifer lăcoviştit, sol coluvial brun gleizat, sol coluvial brun podzotit gleizat, sol brun și brun-gălbui
podzolit în diferite stadii de erodare.
Se observă că predomină solurile brune cu diferite varietăti de podzolire şi gleizare, solurile hidromorfe (lăcoviştile), solurile litomorfe (smolniţele) şi solurile aluviale.

Climatul este continental excesiv (precipitaţii – 350 – 450 mm/an, temperature medie anuală10 – 11,5 °C).

Localitatea Măureni a fost înființată în perioada a treia colonială habsburgică, respectiv cea iosefină.
Conform patentei emise , fiecare familie primește gratuit 34 jugăre de pământ, animale (2 boi , 2 cai, o vacă) şi unelte de muncă. La ordinul împăratului, în anul 1784 au fost construite la Măureni 200 de case noi, din partea statului şi tot în acest an au sosit primele 30 de familii de colonişti germani. Aceştia au venit din părţile Rinului de Sus, din Pădurea Neagră, Alsacia, _Lorena şi Wurttenburg. Satul a primit numele de Moritzfeld. În total s-au stabilit în Măureni 202 familii (1786 persoane), care au primit 62 de sesii întregi şi 140 de jumătăţi de sesii ( 16-32 jugăre de pământ, o vacă, 2-4 cai, o căruţă, un plug, diferite unelte agricole, veselă, etc ).
După construirea caselor s-a trecut la aranjarea străzilor a realizarea celor trei fântâni cu apă potabilă.
Prima formă de conducere a localității s-a constituit în 1786, an care marchează data definitivă a formării comunei Măureni. Primul primar al comunei a fost Nikolaus Pranzen. În același an s-a construit și parohia catolică.
În anul 1796 s-a întocmit cartea funduală şi prima hartă a teritoriului comunei, în suprafaţă de 7669 jugăre.
Pentru a lega comuna de celelalte localităţi, între anii 1872 - 1873 s-a construit calea ferată Voiteg - Gătaia - Măureni - Reşiţa. Din păcate staţia C.F.R. se află la aproximativ 2 km de localitate. Moşierul Ludwig Wirkner nu a permis ca linia ferată să treacă peste moşia lui.
Calamitatea naturală, seceta din 1863, a distrus majoritatea culturilor nerămânând nici sămânţa necesară pentru semănat. Unii gospodari au fost nevoiţi să ia paiele de pe acoperişul caselor pentru a hrăni animalele. Nu peste mult timp se abătu o nouă catastrofă asupra locuitorilor, focul din 12 iulie 1875, care s-a dezlănţuit în preajma unei furtuni, începând de la marginea de sud a comunei. Focul s-a întins cu o repeziciune uimitoare din cauza acoperişurilor caselor formate din şindrilă sau paie. Acest incendiu a avut loc în timp ce majoritatea oamenilor erau la câmp, la strânsul recoltei. Focul a transformat aproximativ 100 de case în cenuşă. Printre aceste clădiri s-au aflat biserica, primăria şi şcoala veche. Pradă acestui incendiu au căzut şi majoritatea documentelor aflate în arhiva primăriei.
Pentru asigurarea sănătăţii locuitorilor, în anul 1876, comuna a primit primul medic, care se îngrijea şi de populaţia localităţilor din jur. În 1892 a fost construit un spital epidemic apoi în 1900 s-a înfiinţat şi prima farmacie care mai există şi astăzi, în 1893 poşta a primit legătura telefonică.
Până în preajma primului război mondial, comuna s-a dezvoltat, deşi din când în când au existat perioade critice, provocate de calamităţi.
Primul război mondial şi-a lăsat amprentele şi asupra vieţii patriarhale pe care o duceau locuitorii comunei Măureni la acest început de secol. Mulţi fii ai acestor locuri sunt obligaţi să lupte în armata austro-ungară, contrar oricăror interese ale lor, departe de hotarele ţării,"... prin şanţurile Galiţiei, prin pădurile Bucovinei, pietrele pleşuve ale Italiei sau prin pustietăţile îngheţate ale Siberiei, unde mulţi şi-au pierdut viaţa devenind eroi ai neamului nostru. Numărul morţilor din comună, în acest război, a fost de 135.

Conform datelor de la INS, comuna Măureni are o populație de 2924 locuitori.

Principalele instituţii care îşi desfăşoară activitatea pe raza teritorială a unităţii administrativ - teritoriale Art. 9. -

1.  Reţeaua şcolară de la nivelul Comunei Măureni, potrivit Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, cuprinde numărul total de unităţi de învăţământ de stat şi particular preuniversitar, acreditate, respectiv autorizate să funcţioneze provizoriu, numărul total al unităţilor de învăţământ preuniversitar, înfiinţate în structura universităţilor de stat, şi numărul total al furnizorilor de educaţie autorizaţi să funcţioneze provizoriu.
2.  Pe raza teritorială a Comunei Măureni îşi desfăşoară activitatea un număr total de 4 unităţi de învăţământ de stat şi particular preuniversitar.
3.  Pe raza teritorială a Comunei Măureni îşi desfăşoară activitatea un număr total de 0 universităţi, academii de studii, institute, şcoli de studii superioare de stat private sau confesionale, după caz.
4.  Comuna Măureni susţine unităţile de învăţământ şi furnizorii de educaţie prevăzuţi la alin. (1) potrivit prevederilor Legii nr. 1/2011.

A. DRUMURI DE INTERES NAȚIONAL

• Drumul național DN58B care leaga Reșița de Bocșa

B. DRUMURI DE INTERES LOCAL

• Drumul comunal DC 83A cu o lungime de 10,50 km pe teritoriul comunei Măureni

Linii

• RESITA – VOITEG
• BUZIAȘ-GĂTAIA

Consilieri locali

1. Cornel-Gabriel NIȚĂ - PNL
2. Adrian-Constantin LADAR - PNL
3. Romeo-Viorel POP - PNL
4. Dănuț STEPAN - PNL
5. Nicolae-Gheorghe MUȚULESCU - PNL
6. Gheorghe-Daniel LASCU - PSD
7. Lidia TOPÂRCIANU - PNL
8. Cornelia FENYVESI - PNL
9. Deian-Florin ICHIM - PNL
10. Mirel-Gheorghe MOCANU - PNL
11. Lavinia-Elena TRUȚĂ - PNL

1. PRINCIPALELE PARTIDE POLITICE
a. Partidul Social Democrat
b. Partidul National Liberal

Comuna Măureni este înfrățită cu localitatea Lebring St. Margarethen din Austria în urma acordului de înfrăţire din 02.07.2006, HCL 35/28.07.2006
În comuna Măureni nu iși desfășoară activități cu caracter umanitar nici o organizație sau societate.
Între comuna Măureni și Societatea Naţională de Cruce Roşie din România, ca organizaţie de ajutor voluntar, auxiliară a autorităţii publice, există însă o relație de colaborare foarte bună.